In perioada 2007-2013, Franţa implementează a 4-a generaţie a acestui program ale cărui linii fundamentale rămân nemodificate. In schimb, Franţa a introdus câteva inovaţii în comparaţie cu programele precedente, pentru a lua în consideraţie evoluţia atuurilor zonelor rurale şi structurarea teritorială avansată din această ţară :
- ţintirea teritoriilor « organizate » (ţara şi demersuri regionale echivalente, parcuri naturale regionale) ;
- luarea în considerare a problematicilor peri-urbane prin lărgirea teritoriului eligibil ;
- articularea acţiunilor în jurul unei « prioritati ţintite » care joaca rolul de temă comună.
Grupurile de Acţiune Locală (GAL) au fost alese pe baza unei licitaţii de proiecte, de către comitete de selecţie regionale co-prezidate de Prefect şi de Preşedintele Consiliului Regional (şi al Consiliului general, în cazul DOM-urilor / « Départements d’outre-mer »). Fiecare comitet dispune de un grup de experţi care au emis o apreciere asupra candidaturilor. Licitaţiile de proiecte au fost concepute şi lansate în cadrul regiunii, pe baza unui cadru metodologic naţional (elaborat de Ministerul Agriculturii şi Pescuitului şi de către Delegaţia Interministerială pentru Amenajarea şi Competitivitatea Teritoriilor). O serie de alegeri strategice şi tehnice au fost lăsate la aprecierea parteneriatului regional. Aceste licitaţii de proiecte au fost lansate în cursul lunilor ce au urmat aprobării programului de dezvoltare rurală, în vederea demarării selecţiei grupurilor de acţiune locală (GAL), 4 luni mai târziu. In funcţie de regiuni, se pot organiza 1 sau 2 licitaţii de proiecte. In principiu, toate grupurile de acţiune locală ar trebui selecţionate în decursul unui interval de 18 luni după aprobarea fiecărui program de dezvoltare rurală, de către Comisia Europeană.
Fiecare GAL selecţionat dispune de fonduri FEADER pe durata programului. Aceasta dotare financiară este de minimum 1 milion de euro din fonduri FEADER. In medie, fondurile alocate pentru fiecare GAL sunt de aproximativ 1,5 milioane de euro din fonduri FEADER.
352,20 milioane de euro alocate prin FEADER vor avea ca destinaţie axa 4 a Programului LEADER, în perioada 2007-2013, pentru cele 6 programe (unul pentru Franţa, fără a lua în considerare Corsica, denumit Programul de Dezvoltare Rurala Hexagonal – PDRH, unul pentru Corsica si câte unul pentru fiecare DOM).
In acest moment, au fost selecţionate 223 GAL (204 în Franţa, 4 în Corsica, 4 în Guyana, 2 în Réunion, 6 în Guadeloupa şi 3 în Martinica).
Chiar dacă în perioada de programare anterioară 2000-2006, România nu implementa acţiuni LEADER, câteva iniţiative locale de dezvoltare au fost identificate la nivelul ţării, cum ar fi grupuri de iniţiativa locale, microregiuni şi alte asociaţii. Acţiunile desfăşurate de către aceste grupuri s-au referit la elaborarea de strategii locale, reconstrucţia de şcoli şi spitale locale cât şi de echipamente culturale, ameliorarea infrastructurilor de acces, analiza şi promovarea mediului rural, instalarea de centre pentru informarea cetăţenilor, cursuri de perfecţionare pentru membrii lor, dezvoltarea de proiecte în scopul rezolvării problemelor specifice.
In anul 2006, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a selecţionat 120 de reprezentanţi din teritorii infraregionale cu o populaţie cuprinsă între 10.000 şi 100.000 locuitori, teritorii care au acoperit 37 din cele 42 judeţe din România. Aceşti reprezentaţi au fost desemnaţi de către parteneriatele constituite între sectorul public, sectoarele private şi societatea civilă pentru a urma cursuri de perfecţionare în următoarele domenii : constituirea parteneriatului, diagnosticarea teritoriului, strategia locală de dezvoltare, planul de acţiuni al teritoriului, activităţi de animare, monitorizarea planului de acţiune şi evaluare, toate aceste competenţe fiind necesare pentru pregătirea realizării axei LEADER în România. Potenţialul României pentru constituirea de parteneriate locale este totuşi mult mai mare decât iniţiativele menţionate mai sus, obstacolul principal în constituirea acestora fiind mentalitatea existentă în perioada comunistă care a generat o oarecare neîncredere a actorilor locali faţă de formele instituţionalizate de asociere şi cooperare.
Zonele rurale din România se confruntă cu numeroase probleme care explica disparităţile între mediul urban şi mediul rural, în numeroase domenii : economie rurală, potenţial demografic, sănătate, educaţie, cultură, etc. In scopul diminuării acestor diferenţe, una dintre soluţii este de a elabora şi de a pune în practică strategii locale de dezvoltare pregătite de comunităţile locale, care să se bazeze pe necesităţile identificate la nivel local şi cu potenţial endogen. Demersul LEADER poate deci contribui la o dezvoltare echilibrată a zonelor rurale şi la accelerarea ameliorării structurale a acestor zone. A atrage participarea actorilor locali la dezvoltarea propriilor teritorii va contribui la lansarea unei dinamici a dezvoltării, susţinută de o strategie locală de dezvoltare, care a fost pregătita şi implementată la nivel local şi monitorizată de reprezentanţii Grupului de Acţiune Locală. Aceştia din urmă vor fi interlocutorii populaţiei în teritoriile respective în vederea ameliorării strategiei şi a acţiunilor de pus în practică. In plus, a-i determina pe producătorii agricoli, parteneri privaţi privilegiaţi ai mediului rural, să se reunească în cadrul proiectelor de guvernare locală, apare ca o pârghie interesantă pentru a favoriza regruparea lor şi structurarea filierelor. Din acest punct de vedere, demersul LEADER prezintă un interes cu totul deosebit pentru favorizarea adaptării la economia de piaţă a agriculturii româneşti.
In cazul Măsurii 431 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, a cărui obiectiv este de a ameliora capacitatea de punere în practică a strategiilor locale de dezvoltare, sunt prevăzute 3 faze de dezvoltare a capacitaţii de implementare a demersului LEADER :
► Faza 1 – Ameliorarea cunoaşterii demersului LEADER de către actorii locali, prin intermediul sesiunilor de informare şi formare profesionala ;
► Faza 2 – Formarea reprezentanţilor GAL potenţiali ;
► Faza 3 – Sprijin financiar pentru pregătirea dosarelor de candidatură a grupurilor de acţiune locală (GAL) în vederea selecţiei acestora.
Fazele 1 şi 2 au permis selecţionarea partenerilor care, pentru fiecare teritoriu, au sarcina de a realiza sensibilizarea şi pregătirea actorilor. Aceşti parteneri sunt cei responsabili pentru stabilirea calendarului şi a metodologiei adoptate.
Faza 3 a condus la o licitaţie de proiecte, organizată în perioada 15 septembrie – 22 octombrie 2009, care a beneficiat de fonduri în suma de 9.803.744 €, suma maximă alocată pe proiect fiind de 49.000 €.
112 teritorii au participat la aceasta licitaţie. 111 proiecte au fost selectate la sfârşitul lunii decembrie 2009, în valoare de 4.827.533,49 €.
Licitaţia pentru selecţia Grupurilor de Acţiune Locala (GAL) va fi lansată în cursul anului 2010.
Selecţia dosarelor care vor beneficia de o prima finanţare marchează debutul unei faze esenţiale de definire a strategiilor locale. Grupurile de acţiune locala (GAL) potenţiale vor avea nevoie acum, în 2010, de un aport de experienţă din exterior.
Organizarea unui seminar franco-român în 2010 permite ca GAL-urile române potenţiale (pe baza rezultatelor selecţiei în curs) să beneficieze de experienţa pe care o au grupurile omoloage franceze în materie de elaborare de strategii locale de dezvoltare şi de animare a grupurilor de acţiune locale.
Fondurile globale (FEADER şi contribuţia publică naţională) alocate programului LEADER în România se ridică la 235 milioane euro, repartizate după cum urmează :
Strategii locale de dezvoltare- 171,6
Cooperare- 4,7
Costuri de funcţionare, achiziţie de competente, animare- 58,7
In cadrul propunerilor pentru revizuirea parteneriatului strategic între Franţa şi România, făcute de sectorul agricultură-dezvoltare rurală, a fost inclus un obiectiv de cooperare consolidată care ar permite o absorbţie optimă a fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADER).
In acest scop, s-a propus un sprijin aparte pentru punerea în practică a strategiilor locale de dezvoltare finanţate prin intermediul Axei 4 a LEADER, şi anume prin organizarea unui seminar ce urmăreşte schimburi de experienţă între grupurile de acţiune locală (GAL) franceze şi române, pentru a favoriza cooperările bilaterale între teritoriile organizate ale celor două ţări.
Obiectivul ’’Intâlnirilor LEADER’’ de la Cluj este de a facilita punerea în aplicare a Axei 4 din programele susţinute de FEADER (şi FEP, dacă este cazul), prin intermediul schimburilor de experienţă între grupurile franceze şi române şi de a întări cooperarea bilaterală între teritoriile organizate, franceze şi române.
Istoricul demersului LEADER
Metoda LEADER (Liaison Entre Action de Développement de l’Économie Rurale) este rodul experienţei a 3 generaţii de programe de iniţiativă comunitară (PIC). Pentru perioada 2007-2013, Lider devine axa principală a reglementării dezvoltării rurale (RDR). Această evoluţie este legată de dorinţa Comisiei Europene de a promova o mai ampla teritorializare a dezvoltării rurale. Aceasta ar trebui de asemenea să faciliteze punerea în practică a unor strategii locale care să integreze noi problematici, şi anume agricole, silvicole şi de mediu. Spre deosebire de alte axe, Leader este o axă metodologică care urmăreşte punerea în practică a măsurilor prevăzute de programele de dezvoltare rurală, prin intermediul următoarelor principii :
- mai mulţi actori din sectorul public şi privat, reprezentativi pentru un teritoriu, regrupaţi în cadrul unui grup de acţiune locală (GAL), definesc o strategie locală de dezvoltare pentru teritoriul lor (demers ascendent) ;
- este identificată o prioritate ţintă multi-sectorială, care este « firul roşu » al acestei strategii. Această strategie serveşte şi ca ghid pentru stabilirea unui plan de acţiune care se sprijină pe câteva dintre măsurile care figurează în Planurile de dezvoltare rurala (PDR), la axele 1,2 sau 3. Aceste acţiuni vor fi cele cofinanţate prin intermediul FEADER-ului. Acest plan trebuie să aducă o dimensiune nouă faţă de intervenţiile publice clasice asupra teritoriului (inovaţie, demers participativ,etc.). Bunele practici care vor rezulta vor trebui difuzate în afara teritoriului în cauză (şi anume, în cadrul reţelei rurale) ;
- prin intermediul unui comitet de programare compus în proporţie de cel puţin 50% din participanţi aparţinând sectorului privat, GAL este responsabil cu selecţia operaţiunilor care vor fi puse în practica pe teritoriul sau ;
- « teritoriul Leader » poate desfăşura acţiuni comune cu alte teritorii ale proiectului, îndeosebi cu alte tari membre ale Uniunii Europene.
Aceasta ultima posibilitate permite afirmarea dimensiunii europene a Axei 4. Aceasta axa permite testarea unor noi forme de guvernare la scară locală, vizează o mai buna mobilizare a resurselor endogene ale unui teritoriu în vederea unei eficacităţi sporite a politicilor rurale.
